Un lucru pe care nu l-am putut înţelege niciodată a fost momentul ăla în care chiar înaintea unui examen apărea câte un deştept care spunea că el/ea nu a învăţat nimic, nu ştie nimic, nu a avut timp, nu a putut, nu a avut chef să înveţe… şi apoi, surprize- surprize!!!, luau 10 chiar la examenul respectiv. Adică şi eu luam tot 10, dar eu am stat şi am învăţat mult şi bine pentru un examen care avea sute de pagini. Şi nu-s chiar o tipa grea de cap, dacă înţelegeţi ce vreau să spun! 😉
Când eram mai mică, eram suficient de naivă să cred astfel de personaje şi îmi spuneam „ia, uite, ce noroc pe Nicuşor, nu a învăţat şi a picat pe subiect şi a luat 10!…eu am citit tot, ca de fiecare dată!…dacă nu aş fi învăţat ceva, mie sigur aia mi-ar fi picat!” Şi aşa mai departe.
Şi la facultate i-am crezut!
Dar oameni buni şi dragi, acum suntem mari, suntem adulţi, şi se pare că nimic nu s-a schimbat.
Uite, de exemplu, pentru examenul ăsta de săptămâna asta, am învăţat aproape o lună de zile şi am citit de 2 ori toată literatura, psihopedagogia şi metodica predării limbii engleze. Undeva în jur de 1000 de pagini. Şi, credeţi-mă! Nu am citit tot ce ar fi trebuit! Nu am apucat să citesc nimic la gramatică, fonetică. Şi mi-am rezolvat toate subiectele pe foaia de examen şi nu am certitudinea că cei care vor corecta mă vor puncta astfel încât să iau minim nota 8 pentru că totul este destul de relativ. Aş mai adăuga şi faptul că aş fi avut nevoie de mult mai mult timp la dispoziţie pentru a studia aşa cum trebuie şi pentru a mă simţi eu mulţumită cu mine însămi!
Ştiţi care e diferenţa dintre mine şi „sugativele intelectuale”? Eu sunt sinceră şi spun că am alocat atât timp studiului şi că, chiar şi aşa, lucrurile nu sunt defel simple.
În tot acest timp, nici nu vreţi să ştiţi câţi oameni am întâlnit care, tot în legătură cu acest examen, spuneau că nu s-au apucat încă, sau că s-au apucat de studiat cu vreo 4, 5 zile înainte, sau că nu au citit nimic, sau că stau prost cu materia, etc.etc.!!! Minciuni gogonate!
Orice om cât de cât raţional, care s-a înhămat la un astfel de examen, e perfect conştient de cantitatea de informaţii pe care trebuie să o asimilize şi că, de data asta, nu ai cum să te scoţi cu „am avut baftă la subiect!” căci examenul are 3 părţi (specialitatea- cu gramatică şi literatură, metodică, psihopedagogie) şi chiar nu ai cum să pici pe subiect la atâtea chestii diferite!
Întrebare întrebătoare: oare oamenii ăştia nu se maturizează? Sau care e problema lor de fapt? Că examenul ăsta nici măcar nu era o competiţie între cine ia mai mult ca să ocupe un post…
Nicuşor, fir-ar să-ţi fie, cum nu înveţi tu niciodată…dar ştii tot! :))
Mirela's Mood 