Tocmai ce am fost „acuzată” că am prea multe vise.
Şi am ripostat.
Adică, am început să mă apăr că nu am atât de multe şi că nici măcar nu sunt costisitoare, de domeniul fantasticului sau chestii deosebit de speciale. Sunt tot din acelea simple, în genul celor pe care le-am amintit aici…
Dar acum, deşi cam târziu, aş vrea să-mi retrag cuvintele!!!
Care e problema de fapt? Nu mai avem dreptul nici să visăm? Şi asta trebuie să facem drămuit? E la porţie, la raţie, s-a tăiat din capitalul visurilor şi eu nu am fost informată? De ce să nu am voie să am 1876 de vise, visuri şi visuleţe? De când s-a inventat o limită şi pentru asta?
Şi de când se găsesc oameni care să atragă atenţia în acest sens: „tu în general ai vise multe”???!!!! De când devine visarea unuia problema celuilalt? Şi de ce?
Aşa că, uite, m-am răzgândit, iar dacă „următoarea maşină care trece e verde” o să cresc numărul viselor la 1877! Da, cu mult tupeu, am pus un vis în plus!:P
Ce o să mai spui acum?
:p
Mirela's Mood 
The future belongs to those who believe in the beauty of their dreams. Eleanor Roosevelt
Dream as if you’ll live forever. Live as if you’ll die today. James Dean
Cam asta îmi vine să spun şi cred că e suficient.
🙂 exactly!
Toata lumea viseaza, ce difera e cat de des ti le amintesti. Plus, din experienta, daca te trezesti devreme e mai putin probabil sa-ti aduci aminte ce ai visat. Cel mai bine iti amintesti cand te trezesti dimineata, si dupa te culci la loc si mai dormi o ora doua.
Eu tot am zis ca o sa tin jurnal cu ce-am visat dar nu m-am apucat.. n-am pe ce sa scriu 😀
http://ioanaradulescu.wordpress.com/2013/10/03/zambetul-si-a-lui-poezie
Îţi recomand blogul acesta, dar şi postarea.
Cred că o să savurezi scrierile cel puţin la fel de mult ca mine. Să-mi spui dacă mă înşel.
Mulţumesc mult pentru recomandare. O să citesc.