Borcan sună cam urât în română! Mi se pare mult mai frumos termenul englezesc „jar”, iar „memory jar” sună mai melancolic și mai poetic decât un eventual românesc „borcan cu amintiri”, şi totuşi, dacă o să mă ocup de ideea de proiect de mai jos, eu o să-l botez pe româneşte şi o să fie borcanul meu frumos! 🙂
Am cules ideea azi-noapte, de pe unul dintre numeroasele site-uri pe care bântui atunci când nu pot dormi, şi deşi iniţiativa ar cam fi trebuit pornită de la începutul unui an pentru a cuprinde toate lucrurile bune de peste an, mă gândesc că nu e târziu nici acum. Pare o super idee! Şi mai cred că la final de an, borcanul va fi umplut de bileţele cu lucruri frumoase pe care merită să ni le amintim. Adică, eu una nu prea am nevoie că am o memorie de elefant (nici să vreau să uit chestii, nu pot!), dar tot mi se pare cool ideea unui asemena borcănel.
Pe lângă asta, azi am aflat că sunt o grămadă de modalităţi de a face un astfel de „memory jar”, cea cu bileţelele e cea mai simplă. Unii fac adevărate opere de artă!
Un astfel de borcan cu amintiri poate să conţină în el fotografii din vacanţe sau cu familia, scoici, nisip şi pietricele, flori uscate, mesaje de dragoste, bilete de tren, nasturi şi câte şi mai câte…
Am găsit nenumărate modele superbe pe Pinterest:
Motiv pentru care am început acum să-mi reamintesc de veşnicul meu bilet de intrare în muzeul Luvru care, ever since, nu mi-a mai părăsit portofelul, apoi un bilet de bus de prin Paris cu ruta mea din ultima mea zi scrijelită cu un pix pe spatele lui care şi-a găsit căsuţa în husa aparatului foto şi, la fel, e mereu acolo! Ar mai fi, tot în portofel, o iconiţă din carton a bisericii Densuş, deşi eu una nu am fost acolo şi nici nu sunt credincioasă, dar am primit-o de la nişte prieteni şi de atunci o port mereu cu mine…Apoi, undeva printr-un dicţionar, am păstrat biletul de la piesa de teatru la care am fost la prima mea întâlnire cu primul meu prieten şi într-un altul, biletul de la un muzeu de la prima mea întâlnire cu al doilea meu prieten!…:))
Mai sunt încercările mele de a ţine o agendă în care să-mi notez zilnic cel puţin 5 lucruri bune de peste zi…pe care le-am abandonat. M-a ţinut cam 2 luni toată treaba, dupa aceea am stat închisă aproximativ 2 luni studiind, deci nu prea găseam chestii faine de pe parcursul unei zile şi nu aveam ce să scriu! :))
O altă iniţiativă de care m-am ţinut ceva timp a fost aceasta, în care notam de fiecare dată când făceam anumite lucruri pentru prima dată! Din păcate am uitat să mă ţin de notat lucruri frumoase acolo, deşi mi-e dragă şi acum încercarea respectivă.
Cine ştie, poate asta cu borcanul mă va ţine ocupată mai mult timp?!!! Voi aţi încercat aşa ceva? Aveţi dorinţe din astea de a contoriza şi aduna undeva (în afară de memorie) amintirile frumoase de-a lungul timpului?
Mirela's Mood 