Când am fost la Londra am avut un fix, trebuia să ajung într-un loc anume şi să fac nişte poze tipice de turist acolo! Nu ştiam cum îi spune, nu ştiam ce e, ştiam doar că e un fel de bob de orez mai mare şi că pozele turiştilor de pe lângă el ies trăznet (evident, am văzut la cineva o minunăţie de serie de poze cu „bobul” respectiv şi mi-a intrat în cap că eu aia trebuie să văd şi să fac la Londra!)
Nu m-a încântat Tower of London şi nici podu-i frumos şi albastru la fel de tare cum m-a fericit (de-a dreptul!) descoperirea bobului mult dorit şi mult visat în faţa primăriei londoneze, de partea cealaltă a podului!
Prietena mea, îmi amintesc, era, săraca!, cam exasperată… că aveam o pretenţie absurdă despre ceva anume, neştiind însă ce să fac şi, mai ales, cum să ajung acolo! Puteţi să realizaţi aşadar cât de mare este încântarea atunci când descoperi fără să ştii unde să cauţi în ditamai Londra „bobul de orez”. E ca mazărea de sub multele saltele ale prinţesei sau ca acul din carul cu fân, dar se pare că şi astea-s lucruri posibile…cu un dram de noroc chior! :))
Şi nu era doar un singur bob, ci trei: de diverse forme şi mărimi! Evident, a urmat o sesiune foto! :))
Şi nu, biletele spre Londra încă nu s-au ieftinit şi nici eu nu m-am răzgândit! :))