Am atât de multe chestii de studiat pentru noul job de nu vă puteţi imagina! Nici măcar nu-mi surâd toate, ca să nu mai spun că trag efectiv de mine să mă apuc de citit pentru ceea ce fac acum! Nu mă înţelegeţi greşit: le învăţ şi le studiez, doar că mă doare sufletul, la propriu chiar!, căci eu nu mai am timp să citesc ce-mi place.
Şi nu ştiu cum se face, dar acum, chiar acum, îmi fac cu ochii toate cărţile minunate de pe faţa pământului! Pe toate le-aş citi şi le-aş devora în weekend, nu să stau cu nasul în termeni tehnici de HR. Şi nici asta nu ar fi o problemă dacă partea de assessement ar fi în limba în care au fost predate! But no! Îmi doresc prea mult! Well, om trăi şi-om vedea!
…
Schimbând subiectul, sunt surprinsă de mine că de când am venit în Timişoara reuşesc să mă descurc cu doar 5 rafturi de haine. Mi-am adus doar o parte mică din articolele vestimentare crezând la vremea respectivă că voi merge săptămânal acasă şi că le voi aduce rând pe rând. Eu pe acasă nu am mai trecut după cum era lesne de înţeles că se va întâmpla, astfel încât trebuie să o scot la capăt cu ce am la mine. Şi nu numai că mă descurc onorabil combinându-le, dar pe unele nici nu am apucat să le port încă! :))
O simplă întâmplare ca aceasta mă face să realizez câte lucruri neimportante adunăm de fapt, fără de care putem să trăim bine merci.
…
Mirela's Mood 