De când m-am întors în Timişoara, mi-au trecut toate dorinţele de plecare prin alte ţări. Dorul de ducă s-a redus enorm de mult astfel încât nici măcar nu mai urmăresc bilete de zbor pe wizzair şi am lăsat-o mai moale şi cu cititul blogurilor de travel.
Ba mai mult, zilele trecute am refuzat o excursie în Hunedoara pentru simplul motiv că am mai fost, motiv care până acum nu mă făcea să renunţ la orice ofertă de mers pe undeva, nu contează unde…
Ce-i drept mă mai gândesc din când în când la Franţa şi asta pentru că lucrez cu francezi, dar nici gânduri de a mă muta definitiv acolo nu mai am. Rămâne să-mi găsesc cu timpul un loc al meu în Timişoara care să mă facă pe deplin mulţumită şi mă văd rămânând aici pe termen lung!
Un alt motiv pentru care prefer Timişoara e pentru că eu aici mă simt fizic bine. Nu-i apa cea mai bună aici, asta e clar–-> de aia există bere bună!, dar aerul de aici îmi prieşte.
Acasă la mine, pentru că suntem aproape de munte şi aerul e mai tare şi mai curat, aveam mereu nasul înfundat, fiind veşnic răcită indiferent de anotimp, plus probleme cu gâtul şi cu respiraţia! Ei bine, aici nu mă mai întâlnesc cu aceste probleme fizice. Sunt din septembrie înapoi în acest oraş şi nu am răcit nici măcar o singură dată, respir perfect pe nas, iar gâtul se prezintă aşa cum trebuie!
#Feels good to be back!