În Braşov a fost frig, iar norii au fost atât de aproape de noi încât, pe alocuri, simţeam că ne sufocăm încetişor. Eu ştiam ce poartă norii, oamenii care erau alături de mine puteau eventual doar să-şi imagineze, dar nici aşa nu le-a ieşit căci, atunci când şi-au descărcat povara norii braşoveni de-au făcut să ningă precum în basme, colegii mei exotici din Mauriţius s-au bucurat nespus de surpriza pe care iarna aceasta a reuşit să le-o aducă în cale. 🙂
Biserica Neagră e superbă! Ce-i drept, mie îmi place stilul gotic, îmi doar pare rău că nu am putut să o cuprind pe toată ca într-o îmbrăţişare fotografică într-o poză mare de ansamblu. Pe lângă ea, patinoar! Dar nu unul făcut de om, ci de Dumnezeu! Era peste tot pe jos o gheata alunecoasă care păcălea uşor trecătorii căci era şi acoperită cu dichis de un strat de zăpadă care devenea din ce în ce mai serios. Gradele au fost cu minus, dar noi nu ne-am supărat! Vinul fiert din Piaţa Sfatului a fost numai bun, dar mănuşile mele fără degete au părut atunci cele mai inspirate!
Fenomenul de care scriu mai sus se numeşte freezing rain, – au spus la televizor-, iar rezultaele lui arătau aşa prin Braşov:
De nins ca-n poveşti, a nins aşa:

Iar pozele mele preferate din Braşov sunt:
