Cine se trezeşte de dimineaţa, la Bran ajunge! Şi a fost atât de fain că ne-am dus de dimineaţa acolo pentru că astfel am avut la dispoziţie tot castelul doar pentru noi. În ziua respectivă noi am deschis porţile Branului şi am fost singurii turişti prin camerele-i frumos mobilate. Spaţiu destul, timp de poze, lipsă de îngrămădeală, ce puteai să îţi doreşti mai mult? Poate o sperietură bună cât să realizezi că vizitezi tocmai castelul asociat lui Dracula, dar sincer vă spun, castelul e atât de frumos, o bijuterie nu alta, încât nimic nu te-ar putea speria în el acum. Nici măcar scaunul de tortură, deşi eu evit să privesc îndelung astfel de obiecte şi să-mi imaginez cum se foloseau asemenea „aparate” în trecut!
Sângeroase şi crude vremuri, dar ce bine că tot ce-i trainic şi frumos rămâne-n urmă! Măcar atât!