Ce-am făcut de Paști? (2)

Până să apuc să scriu tot ce am făcut de Paști, având în vedere întârzierile date, nu numai că a trecut și Sfântul Gheorghe, dar mă trezesc că mă prinde și Înălțarea!!!

Motive întemeiate am de fiecare dată, dar ca acum n-am mai avut: laptopul meu, adică extensie a sufletului meu, a fost la reparat, curățat, demontat și alte cele. A fost virusat tare, (cred și eu!), din 2008 nu a mai fost reformatat/updatat/windows schimbat, etc., etc. pentru că mi-era foarte greu să mă despart de el și să-l las pe mâinile altora, fie ei și experți. Au mai insistat unele voci pe ici, pe colo, m-am făcut că nu le aud, iar unde am auzit, m-am făcut că plouă. :)) Eh, într-un final, iată că s-au găsit mâini dibace în care să am încredere suficientă încât să-mi las laptopul pe seama lor! Mulțumesc, mâini dibace, nume de cod Ovidiu! 🙂

Revenind la scurta vacanță de Paști de o săptămână (știu, știu, nu e atât de scurtă precum a majorității dintre voi!), rămăsesem în Carei, doar că noi ne-am continuat drumul înspre Maramureș. Am ajuns sâmbătă seara, iar duminică în prima zi de Paște am bifat așa:

Sighet, Sarasău, Câmpulung la Tisa, Cimitirul Vesel de la Săpânța, Săpânța Peri, Vadu Izei, Onceşti, Bârsana.

În Sighetu-Marmației eram cazați. Iar celelalte sate moroșene sunt o bucurie în zi de sărbătoare. În Oncești, de exemplu, sătenii (în special tinerii) se plimbau prin sat în costume tradiționale. Și nu, nu doar de dragul turiștilor, ci pentru că așa le este obiceiul!

Prima oprire a fost la Cimitirul Vesel de la Săpânța. Pentru mine a fost deja a treia oară. Reconstrucția bisericii din interiorul cimitirului e foarte avansată de la un an la altul.

Apoi, tot în Săpânța, ne-am dus spre Mănăstirea Săpânța Peri, unde mi-a plăcut mai mult decât la cimitir. Nici acolo nu am fost pentru prima dată, dar pot spune același lucru- construcțiile sunt foarte avansate. E un loc ce merită să fie văzut, oricât de clișeic ar suna îndemnul meu! 🙂

Am făcut un scurt popas la Pensiunea Păstrăvul, tot din Săpânța, doar că erau prea mulți turiști încât să mai servească și alți clienți. Ne-au lăsat în schimb să facem poze:

De acolo am plecat înspre Bârsana unde erau mai mulți turiști decât aș fi putut spera pentru după-amiaza primei zile de sărbătoare pascală:

Spre finalul zilei ne-am reîntors în Sighet, am mai vizitat ceva rude, urmând ca a doua zi să fie cea dedicată vizitării bunicilor mei.