Tihnă-n doi! Să ne fie de bine!

După ce de sărbători ne-am plimbat printr-o grămadă de locuri, la un moment dat, la întoarcere, duminică fiind, am avut parte de o zi liberă tipică nouă: dimineața stând în pat cu cafeaua lângă noi, eu cu o carte, Ovidiu cu un video game; apoi după-masa, stând tot în pat, eu citit bloguri, el urmărind 9gag; urmând seara, stând în pat și discutând despre eventualele noastre destinații și planuri pentru 2016 ca mai apoi să ne facem popcorn și să ne uităm la un film de animație, iar înainte de culcare să tragem linie și să declarăm amândoi că ziua aia era de fapt cea mai faină zi din toată vacanța! Da, o zi tihnită, în doi, cu liniște, făcând fiecare ce îl relaxează mai tare.

Pe cât de des putem, avem grijă ca weeekend-urile noastre să fie la fel, doar că până în momentul respectiv nu realizasem poate cât de faine sunt de fapt și cât de multă nevoie avem de această leneveală pe final de săptămână după mai bine de 40 de ore de muncă pe săptămână la corporație. Facem cumpărături fie vineri seara, fie sâmbătă dimineața, pentru a nu mai avea grija lor și ca să ne „concentrăm” doar pe odihnă. În mod ciudat, pe cât de mult ne place uneori să ne deplasăm în altă parte, pe atât de mult ne place să și stăm nas în nas, doar noi doi!

Azi e duminică dimineață, iar weekend-ul nostru este în continuare perfect de leneș și de frumos. Am citit peste 200 de pagini din Evadarea lui James Dashner,  am scris pe blog și ne-am uitat la Shrek (1 și 2) cu floricele lângă noi.

Ne tot gândim ce facem la vară și cum să ne programăm concediile: poate că de zilele noastre de naștere nu ne mai luăm concediu de 2 săptămâni, ci doar un weekend prelungit. Poate la vară mergem la munte și în toamnă la mare. Mă gândeam că parcă aș vrea din nou Grecia, că prea încântați fusesem acolo de peisaje, dar dacă nimic nu se mai ridică la nivelul Lefkadei? Apoi, o combinație de Viena cu Praga sună la fel de bine pentru luna iulie… Uneori vorbim și să plecăm din țară…Cel mai adesea visăm împreună cu ochii deschiși! 🙂

Nu ne trebuie mult să fim fericiți de fapt, nu-i așa? It’s all about the little things! It always was!