Ne-am întors ieri după-masă din sudul Italiei și cu toată sinceritatea recunosc (eu, cea care iubește Timișoara enorm de mult!) că după city break-ul din Bari, orașul de pe Bega nu mi s-a părut niciodată mai urât. Am lăsat în urma noastră un cer senin de un albastru infinit cu soarele blând încălzindu-ne inimile și corpurile (20 de grade celsius în februarie) și am ajuns înapoi aici pe timp de ploaie. Peste tot bălți și noroaie, blocuri comuniste și mult gri, și asta în condițiile în care Timișoara e unul dintre cele mai frumoase orașe din țară! Și când am aterizat în Bari, vineri, ploua mărunt, dar în noroaie pe străzile lor nu mi-a fost dat să calc. Bălți mai au și ei.

…

Dacă ați auzit că la Bari e periculos de mers, vă înșelați. Oamenii cu care am interacționat au fost toți super prietenoși. Nu foarte mulți cunoșteau engleza, dar cum eu mai rupeam câte ceva în italiană a fost îndeajuns încât să ne facem înțeleși. Curios lucru, de fiecare dată când ne întreba cineva de unde suntem și spuneam că suntem din România, nu mai spuneau nimic apoi. Conversația se încheia. Noi bănuim că din 2 motive: reputația proastă a românilor care locuiesc în Italia (despre care vă voi povesti în cele ce urmează) sau faptul că nu știau prea multe despre țara noastră (în Matera, la un moment dat, la intrarea într-un mic muzeu, ni s-a oferit un ghid în rusă).

…

La capitolul imigranți, Bari se laudă cu efective mari de albanezi și de…români. Dacă, la început, de români nu ne-am lovit decât de alții ca noi, turiști civilizați prin Italia adică, ne-a fost dat apoi ca în seara de 14 februarie să se fi așezat fix lângă noi în restaurant un cuplu de români. Am amuțit atât eu cât și prietenul meu imediat. Tipul era un interlop, îmbrăcat din cap până-n picioare în alb, cu multe bijuterii din aur, care-i povestea iubitei sale ce afaceri și șmecherii face el și cât de bucuros a fost când, oprit în trafic de poliția din Italia, nu l-au descoperit cu nereguli. Probabil că are dosar în țară, însă nu e urmărit și de Interpol. Tinerica, o domnișoară moldoveancă, îi spunea că ea și-ar dori ca el să își recupereze mașina de la soție înainte de divorț. Pam pam! Cam aceștia sunt românii cu care defilăm și care locuiesc în Italia. Trist, nu? Când eram pe băncile facultății, credeam că România exportă doar creiere în Occident. Cât despre albanezi, am avut parte doar de un cuplu: stăteau în spatele nostru în autobuz, la întoarcerea din Alberobello. Mi s-a părut foarte interesant cum sună albaneza.

…

Referitor la obiceiurile italienilor, trebuie să recunosc că poate mi-ar fi puțin greu să mă adaptez stilului lor de viață, deși dacă mă gândesc mai bine, o siestă zilnică de la 1 la 6 p.m. nu sună deloc rău! Nouă ne-a fost puțin mai greu cu partea de mâncare, nu pentru că nu am fi știut cum stau lucrurile (mi-am făcut lecțiile înaintea călătoriei), doar că noi, de fel, mâncăm mai sănătos și mai consistent pe la 1 sau 2 p.m., fix când la ei se închide totul. Am ținut cont de programul lor și a fost bine într-un final!

Apoi, într-o seară, ne-am așezat într-un bar foarte cochet chiar lângă locul unde eram cazați pentru a bea un capuccino și o ciocolată caldă, însă când am văzut că în sfertul de oră în care noi de abia sorbisem din băuturi, se perindaseră aproximativ 20 de persoane care băuseră espresso-ul dintr-o înghițitură (stând în picioare lângă bar) și plecaseră, ne-am dat seama că acolo nu-i de stat! Mai mult Ovidiu decât mine, că el se simțise prost că numai noi eram așezați în tot locul, cu băuturile în față. Pe mine m-a amuzat teribil toată întâmplarea. În fine, a doua zi, ghiciți cine a dat peste cap un espresso ca pe un shot de tequila cât eram eu la toaletă? 🙂

…

Ne-am cazat la un bed& breakfast (100 de euro pentru 3 nopți) unde, spre surprinderea mea, chiar am avut parte și de mic dejun (știu că sună amuzant, dar am înțeles că uneori staff-ul b&b-urilor mai uită de această parte). E plin de oferte de bed& breakfast (apartament cu mai multe camere) în Bari la prețuri foarte bune. Camera a fost curată, spațioasă și cu o vedere spre bulevardul Cavour, deci poziția a fost genială fiind foarte aproape de gară, de centrul vechi și de port. Singura problemă a fost GĂLĂGIA! Bari e foarte agitat seara și noaptea, italienii sunt foarte, foarte zgomotoși, ca să nu mai spun că s-a pornit și o alarmă care a sunat în tot bulevardul toată noaptea, de am adormit amândoi cu căști în urechi două ore după …ora 3 a.m.

Cazați cu noi în apartament au fost un cuplu de spanioli, unul de italieni (de culoare) și un altul de asiatici. Spaniolii au fost foarte prietenoși, dar au plecat imediat a doua zi, fiind înlocuiți de un alt cuplu de italieni. Asiaticii nu mi-au părut deloc friendly, nerăspunzându-mi când i-am salutat, însă am înțeles apoi și de ce erau așa de supărați…cuplul de lângă camera lor era foarte gălăgios, if you know what I mean! Sper doar să nu fi crezut că noi eram atât de pasionali! Astea fiind zise, ne-am bucurat amândoi că noi aveam camera separată de ale lor și că auzeam, în schimb,  nebunia de trafic italian! :))

…

Știu că mă lungesc cu atât de multe impresii, dar trebuie să vă spun neapărat că BARI este superb! Noi ne-am îndrăgostit puțin de el și simțim amândoi că vom reveni să-l vedem. Plus că mai ne-au rămas de văzut multe locuri frumoase în jurul lui, iar ofertele WizzAir chiar sunt fenomenale! Orașul este foarte ofertant. Ziua este liniștit, perfect pentru o plimbare pe faleză pentru a fotografia Adriatica sau micul port cu ambarcațiuni. Clădirile și bisericile sunt impresionante. Noi am intrat în Biserica Sfântului Nicolae și, mai în glumă, mai în serios, ne-am dus să vedem și moaștele sfântului. Știți ce e interesant? Eu am luat biletele de zbor pentru Bari drept cadou de Moș Nicolae neștiind la vremea respectivă că acest sfânt este patronul locului și că moaștele lui se află chiar aici!

Pueți să faceți și cumpărături serioase în acest oraș, toate numele sonore într-ale modei au magazine în Bari (Louis Vuitton, Hermes, Armani, Prada, etc.)! Dacă, în schimb, sunteți un iubitor al străduțelor înguste, vă puteți plimba nestingherit printre zeci de astfel de străduțe prin centrul vechi unde veți observa cu surprindere că localnicii își țin ușile de la intrare deschise nepăsându-le de ochiul curios al turistului. Pe străduțe, mirosul balsamului de rufe de pe cearșafurile întinse alene pe sfori se va simți pregnant…

…

Prețurile? Ca la noi! Găsiți de toate, pentru toți! Noi nu ne-am zgârcit defel la capitolul mâncare alegând restaurantele, însă tot ne-am întors acasă cu aproximativ 200 de euro cash, menționând că nu am folosit bani de pe carduri. Trăgând linie și excluzând cazarea cu zborul, cred că am stricat împreună alți 200 de euro și nu am stat pe loc (am mai văzut Matera și Alberobello).

…

Gastronomic vorbind, am vrut să bifăm paste, pizza și înghețată. Am mâncat orrichiette (paste în formă de urechi specifice regiunii), pizza Adriatică (cu creveți), brânzeturi și…ÎNGHEȚATA! Ne-am luat medium size, dar vedeți că medium la ei este extra large la noi! 🙂 Și poate că nu mă credeți, dar am mâncat înghețata seara pe terasă, afară! 🙂 Fără să tremurăm de frig!

…

Ce mi-a mai plăcut mult, mult de tot? Culorile orașului, mașinuțele mici prin care lumea se deplasează și se furișează prin trafic și plantele! Toate plantele decorative, de la cele de pe străzile orașului pâna la cele de prin vitrine sau balcoane erau superbe, foarte verzi și foarte sănătoase, semn că mediul e mai mult decât prielnic pentru ele! Palmierii, de asemenea, superbi și ei!

…

Vremea? Noi am plecat cu așteptări minime, spunând că ne descurcăm noi cumva cu ploaia… Datele meteorologice nu erau deloc în favoarea noastră anunțându-se ploi în fiecare zi și cod galben de vânt! Suficient încât să plecăm cu zero așteptări în privința vremii, nu-i așa? Cum au stat lucrurile în realitate? Ploua mocănește când am ajuns în Bari pe aeroport și noi ne bucuram că e ok, că nu toarnă, deci ne putem plimba! A trecut o oră și a ieșit soarele, iar de atunci noi nu am mai fost udați absolut deloc de ploaie! Am avut parte de un cer senin prin Matera sâmbătă, și de norișori prin Alberobello, însă ploaie nu!

De altfel, la o mișcare a norilor atât de rapidă (din cauza curenților maritimi) și dacă plouă într-o zi, nu trece mult timp și iarăși apare soarele. Locuitorii orașului erau foarte relaxați în privința ploii. Se plimbau și alergau prin Bari chiar și așa! By the way, că am menționat de alergat, am văzut foarte mulți alergători, semn că lumea e sportivă rău aici!

…

Cum te deplasezi în Bari? Cu ușurință! Sunt multe trenuri, iar prețurile variază între 4 și 10 euro. Atenție la partea cu trenurile, în Bari sunt mai multe gări (vreo 14 din câte am înțeles), precum și mai multe linii private. Precizez că totul este organizat și că legăturile sunt foarte bune. În caz că nu știți ceva, întrebați, întrebați! Lumea e dornică să interacționeze și răspunde cum poate la întrebări, dacă nu merge cu engleza, sigur merge cu body language!  Duminica trenurile nu circulă absolut deloc! Totuși, sunt înlocuite de autobuz, deci ca turist, nu vei fi limitat doar la oraș în cazul în care vrei să ajungi în locurile din apropiere.

…

Ca o concluzie, recomand Bari tuturor! E absolut superb, ca să nu mai vorbim și de locurile din jurul lui! Nefiind un oraș foarte mare, Bari poate fi vizitat într-o singură zi! Dacă vrei să-l simți pe deplin, e musai să-l vezi și ziua și noaptea. Străzile-i pe nocturnă au fost pline ochi, deci nu prea știu exact cum funcționează treaba cu extrasezon aici că nouă ni s-a părut cam aglomerat! Încă un sfat, oricât de multe poze ați vedea și oricâte informații ați citi, nimic nu se compară cu ceea ce găsiți la fața locului: totul este mult mai frumos decât ați putea să înțelegeți din cele mai reușite poze!