-Ce discotecă bizară! i-am spus în timp ce treceam pragul.

-Un tekke* nu este o discotecă, este o mănăstire. Momo, descalță-te.

Și acolo, pentru prima oară, am văzut niște bărbați învârtindu-se. Dervișii erau îmbrăcați cu niște rochii de culoare deschisă, grele, suple. Se auzea o tobă. Și atunci călugării se transformau în titirez.

-Vezi, Momo! Se învârtesc, se învârtesc în jurul inimii lor, care este locul prezenței lui Dumnezeu. E ca o rugăciune.

-Cum, asta e o rugăciune?

-Sigur că da, Momo. Pierd toate reperele terestre, această greutate pe care o numim echilibru, se transformă în torțe care ard într-o vâlvătaie. Încearcă, Momo, încearcă. Uite, fă ca mine.

*mănăstire musulmană

În cazul în care v-ați fi întrebat vreodată ce e cu acești bărbați care dansează învârtindu-se, aflați, vă rog, că ei sunt călugări musulmani sufiți numiți derviși și că dansul lor este o formă de meditație activă din punct de vedere fizic. Sufismul însuși este considerat o dimensiune interioară și mistică a Islamului. El a apărut în secolul VIII fiind răspândit îndeosebi în Persia.

–

Vă recomand, fără dar și poate, să citiți cartea lui Eric-Emmanuel Schmitt: pe lângă că e scurtă, este și deosebit de frumoasă. Deși imaginile acestor dansatori îmi erau familiare văzându-i prin diverse fragmente televizate, niciodată nu m-am întrebat ce e cu ei. Nu știam că sunt călugări, precum nici nu știam ce reprezintă acest dans.

M-a pus cumva pe gânduri dansul sufiților și tot ce reprezintă el și mă gândeam că în copilărie toți copiii au tendința aceasta de a se învârti mult, muuult, până la amețire din joacă,  râzând cu poftă! Fără să știe, copiii se desprind puțin de pământ când fac asta, pe când adulții, mult prea ancorați în realitate și în pragmatism, nu se mai învârtesc de îndată ce lasă în urmă copilăria…și nici nu mai reușesc să se desprindă cumva de tot ce-i apasă…

-Momo, ne-a fost dat o scară ca să evadăm. Omul a fost mai întâi mineral, apoi vegetal, apoi animal- nu poate uita că este animal, adesea este ispitit să redevină animal-, apoi a fost înzestrat cu o conștiință, rațiune, credință. Îți imaginezi drumul parcurs de la stadiul de pulbere până azi? Iar mai târziu, când îți vei depăși condiția de om, vei deveni un înger. S-a terminat cu legătura ta cu pământul. Când dansezi, ai intuiția acestei stări.