Weekend-ul trecut s-au făcut 6 luni de când suntem logodiți. Mă rog, logodiți că avem inel pe degetul meu că altfel noi suntem la fel ca la început, îndrăgostiți adică!
Ce voiam să spun e că încă nu avem nici măcar o dată sau vreun plan de căsătorie și că ideea evenimentului în sine parcă mă agită numai când vreun neuron mai șugubăț se îndreaptă înspre chestia asta. Nebunul de el!
Știm amândoi că NU vrem nuntă mare, dar și dacă ne-am da pe brazdă să facem una mică, s-ar transforma într-una la vreo 200 de persoane numai din partea mea că, ehehee, eu la câte nunți am mai fost în viața asta! :)) Plus ai lui Ovidiu, faceți voi matematica! Deci nu, nici nu vreau să mă gândesc! În niciun caz!
Și pentru că noi ne-am zis, așa, într-o doară, că la anul sigur facem măcar civila, deși la anul e un termen generos și abstract.., ce să vedeți!?…m-am pus să calculez mental cam câți oameni aș invita la cununia civilă, din seria minimum minimorum, și ce credeți, mi-au ieșit 50, doar de ai mei! Ai de mine! Prea mult! De unde să mai tai din ei?!! :)))))) Bun poate că nu vin toți, deși aceștia sunt dintre cei care știu sigur că vin!…
Oricum, de fapt tot ce voiam eu, era să mă laud cu frumoasa noastră poză prin care am bifat jumătate de an de când am spus Da!
Mirela's Mood 