Forțați de împrejurări am avut parte anul acesta de concediul de odihnă cel mare în octombrie când am făcut șmotru și am zugrăvit în noul apartament.
După o săptămână jumătate de drumuri la Dedeman și de făcut pe Dorel în acțiune, ne-am zis că trebuie să ieșim undeva din țară să simțim totuși că am avut și noi un concediu cât de mic.
Locuind în Timișoara și trăgând linie peste ce avem mai aproape de noi, am hotărât că cel mai la îndemână ar fi un drum de câteva zile la Budapesta, un oraș superb de altfel.
Eu făceam lobby pentru acest oraș pentru că îl mai văzusem anterior, partenerii mei de călătorie nevăzându-l până la momentul respectiv! Cum am mai menționat pe aici, Budapesta este considerat un oraș de tranzit în drum spre Viena sau Praga, dar e atât de frumos încât chiar e o mare pierdere dacă nu vă opriți să-l vedeți pe îndelete, fie și dacă alegeți o vizită în el pentru un drum la Ikea!
Clădirile de pe ambele maluri ale Dunării sunt impresionante, de la Castelul Buda, Bastionul Pescarilor până la fantasticul Palat al Parlamentului pe care efectiv nu mai știam din ce unghi să îl fotografiem!
Ce-mi mai place mie la vecinii noștri unguri foarte mult sunt statuile pe care le au prin orașe, de obicei sunt foarte drăguțe și foarte fotogenice. Am văzut aceeași idee în Szeged sau Gyor, bineînțeles reîntâlnită și în Budapesta.
Nu există drum în Budapesta fără să traversez podul cu lei, unul dintre zecile de poduri care fac legătura dintre Buda și Pesta. Prima oară când am fost cazată în acest oraș, am fost în Buda, de data aceasta am fost în Pesta, ambele părți ale orașului fiind la fel de frumoase, iar panorame deosebite cu orașul se văd de pe ambele maluri ale Dunării, fie de la înălțime de pe citadelă sau de lângă nivelul fluviului. Pe cuvânt!
Am avut parte de o masă copioasă într-un loc numit BB’z, s-a nimerit să fie burgeri, dar cel mai mult ne-a plăcut vibe-ul locului care era pet friendly și avea loc dedicat pentru masă animalelor de companie, noi fiind mari iubitori de căței!
Budapesta este un oraș elegant, eclectic chiar, pentru cei care vin aici pentru prima oară este mult peste așteptări. Are din eleganța Vienei, are din romantismul Pragăi și este orașul care îmi amintește cel mai mult de Paris, mai ales seara când toate luminițele sunt aprinse și când vase de croazieră luxoase apar pe Dunăre ca melcii după ploaie. Ce-i drept, nu-mi mai amintesc cu exactitate ce am văzut prin Paris când am fost, dar știu sigur că vase atât de luxoase nu am văzut nici pe Sena la francezi, nici pe Vltava la cehi! Văzusem ceva mai mare în Dubrovnik însă!



Totalitatea imaginilor din această postare sunt făcute din Pesta, deci de pe o singură parte a Dunării. Revin zilele următoare cu partea a doua, direct de pe malul celălalt al Dunării din acest oraș minunat! 🙂