Hallstatt
Sunt unele locuri în lumea asta la care nu aș fi îndrăznit niciodată să visez, Provence a fost pe lista aceasta, ba chiar și Dubrovnik-ul croat, iar tot din această categorie făcea parte și Hallstatt pe care, iată, am avut ocazia să-l vizitez în a treia zi de Crăciun a anului trecut. Mi-a plăcut nespus de mult Viena, dar la plecare eram entuziastă pentru ceea ce urma să ne aștearnă în cale Austria cea surprinzătoare și splendidă! Poate că mi-era dor de Alpi și nu realizasem, doar m-am îndrăgostit de ei când i-am zărit prima oară în Innsbruck de ziua mea, la 29 de ani.
Știu că există această teorie cum că locurile prea turistice sunt overrated și poate că așa o fi, dar Doamne, locurile astea prea turistice și prea aglomerate pe mine nu m-au dezamăgit niciodată niciunul, toate, dar toate își merită pe deplin renumele și primul oraș care îmi vine în minte aici este Veneția! Cele mai frumoase cuvinte din lume nu pot cuprinde toată frumusețea unor asemenea locuri…
Hallstatt, un orășel port la malul unui lac de munte, este de renume internațional datorită peisajului său încântător. L-am văzut de sus, urcând la fosta mină de sare (unde există o platformă suspendată) și i-am colindat străduțele la pas, noi patru printr-o mare de asiatici. Demn de menționat este faptul că acest orășel a fost atât de mult apreciat de chinezi încât în acest moment există pe teritoriul Chinei un Hallstatt la dimeniunile-i reale, copie fidelă a originalului.
Anual în jur de un milion de turiști îi colindă străduțele, iar eu mă simt de-a dreptul norocoasă că am avut șansa de a fi unul dintre alcătuitorii milionului. Populația orașului este de doar 788 locuitori…Și evident, precum ne așteptam cu toți, Hallstatt este înscris în patrimoniul UNESCO.
Gmunden
Dacă am fi avut mai mult timp la dispoziție probabil ne-am fi aventurat mai mult prin zonă și am fi urcat până la 5 Fingers, o platformă la înălțime cu o priveliște amețitoare asupra Alpilor, însă am făcut cale întoarsă spre lacul Traunsee căci eram cazați pe malul lui.
Am tras încă puțin fizic de noi, deja eram obosiți după două zile pline în Viena și încă una în Hallstatt, plus orele pe mașină, și nu am cedat până nu am ieșit în seara respectivă să ne plimbăm prin Gmunden. Un orășel foarte drăguț, cu port pe lac și el, dar pe care l-am văzut doar seara, noroc cu luminițele de Crăciun! Că tot suntem aici, Austria este cea mai christmassy țară ever!
Aș vrea să mai am ocazia să-l revăd mai pe îndelete, nu e un oraș mare, e un orășel cochet de munte cu pitorescul specific austriac. De fapt, să fim serioși, m-aș reîntoarce oricând în zonă pentru nu contează care oraș sau localitate căci toate sunt de poveste. Și cum am tot observat că toate localitățile din zona asta aveau în denumire Bad + o combinație de alt/e cuvinte, am întrebat ce înseamnă: bad este de fapt baie. Cum avem și noi în România Baia de Aramă, Baia Mare, etc:, așa și la ei, doar că ale lor sunt mai frumoase! :)) Nu știu cum mai stau în prezent cu producția de sare în Austria, dar Gmunden se pare că e în top ca producție și, pe lângă asta, este și un veritabil resort pe timpul verii renumit pe zona balneo. Ca fapt divers, un localnic de renume din Gmunden este Conchita Wurst, câștigătoarea/câștigătorul Eurovision-ului din 2014 cu piesa Rise like a Pheonix.
Innsbruck
Ce să vedeți? Elementul de surpriză a venit din partea unui loc pe care l-am mai văzut și la care nu aș fi crezut că mă voi întoarce la o distanță de 2 ani. Chiar m-a bucurat că cei doi prieteni pe care i-am avut aproape în această excursie au vrut să vadă și ei acest oraș. Astfel încât a doua zi după Crăciun ne-am dus spre Innsbruck!
Innsbruck a fost mai aglomerat în decembrie decât atunci când l-am văzut în septembrie, dar la fel de breathtaking. Și, ce să vedeți, chiar nu îmi mai aminteam unele lucruri legate de amplasament, lucru care mi-a dovedit încă o dată de ce iubesc să fac o cantitate mare de poze pe unde merg și să le salvez în cât mai multe locuri pot pentru a nu le pierde niciodată!
Ne-am reîntors în satul olimpic din Innsbruck și am reintrat la ski jump, unde, holly molly, chiar erau schiori la antrenament pe care i-am văzut live sărind de la înălțimea aia amețitoare și de jos din tribune, dar și de sus, din spatele lor! Ba mai mult, am luat același lift cu ei și chiar mă gândeam că poate eram înghesuiți cu ceva campioni mondiali acolo și noi habar nu aveam…
La întoarcerea în România, în prima săptămână din ianuarie, pe Eurosport era în direct o competiție de ski jump transmisă în direct din Innsbruck…
Poate că aș pune un hashtag cu blessed dacă nu mi s-ar părea cheesy, dar momentele astea unice chiar fac viața mai frumoasă! 🙂
…
Continuăm cu Germania în articolul următor! Stay tuned! 🙂
😍