Ce am uitat eu să precizez de când vă povestesc aici despre vacanța mea din iarna această e că, nu numai că ne-am situat la granița a 4 țări și ne-am putut plimba cu ușurință dintr-una în alta, dar ne-am situat și la granița a două landuri nemțești mari, Bavaria (capitala Munchen) și Baden-Württemberg (capitala Stuttgart). Astfel încât Konstanz despre care am vorbit data trecută, deși tot de pe malul lui Bodensee, dar în partea vestică, se află în Baden-Württemberg, iar Lindau în Bavaria. De altfel, Lindau se află foarte aproape de cantonul Elvețian St Gall și de Vorarlberg (Austria).
Evident că din nou arhitectura orașului a fost pe sufletul și placul meu și, mai mult decât atât, văzând orașul pe timp de zi am avut șansa să-i văd portul pe îndelete și să acord mai multă atenție detaliilor de pe fațadele clădirilor. Impresionat este și faptul că centrul vechi al orașul este de fapt pe o insulă.
Populația orașului este de puțin peste 25 000 de locuitori, deci mai mic decât Konstanz care avea peste 80 000, dar atunci când le-am vizitat, poate datorită aglomerației de pe străzi, parcări sau restaurante, aveam impresia că sunt mult mai mari.
Și pentru că nu vreau să mă pierd în alte detalii logistice sau în detalii legate de istoria orașului vă invit să citiți, de vreți, acest articol de pe Wikipedia, iar tot ce-mi rămâne mie de făcut este să vă delectez în continuare privirile cu fotografiile pe care le-am făcut acolo. O mică precizare, dacă e atât de frumos iarna într-o zi cu mulți nori, oare cum ar fi primăvara sau vara când toată vegetația este înflorită?
Mirela's Mood 