Publicat în Places

În căutarea Elveției de poveste: Appenzell

Publicat de de mpetcu

După ce am văzut cascada de pe Rin și Zurich, rămăsesem cumvă resemnați că noi nu am avut parte de Elveția cea adevărată, cea verde, cea din reclame, poze și videoclipuri de pe net…Ne-am dus chitiți în această țară cu stereotipuri în cap și cu imagini clare despre cum ar trebui să arate acest colț de lume datorită faptului că aveam cu toții prieteni sau colegi care fuseseră aici și care au postat pe social media niște poze absolut fenomenale din vârf de munte, cu iarbă verde tunsă milimetric, perfect la linie, cu văcuțe cufundate-n pășunat și cu elvețienii îmbrăcați în haine tradiționale.

Așa se face că, pentru că tot am plătit taxa aia scumpă de drum, ne-am hotărât să ne reîntoarcem în Elveția și să-i mai dăm o șansă, doar era la o aruncătură de băț. Și bine am mai făcut!

Am trecut prin bogatul oraș St. Gallen (desigur apelativul bogat se poate folosi pentru orice alt oraș din această țară), nu l-am luat la pas, dar am făcut o mică pauză de respiro, suficientă pentru câteva cadre:

52779910_10156436050024335_5219841546316152832_n53034616_10156436050054335_6536499874400043008_n53040392_10156436050084335_828599504654565376_n

Ne-am continuat urcarea spre munte până când, într-un sfârșit, am dat de iarba aceea verde-verde și de Elveția din povești!

Appenzel este un sat din nord-estul Elveței, situat la poalele masivului Alpstein, având rolul de capitală a cantonului Appenzel Innerrhoden, un canton mic (chiar cel mai mic din Elveția din punct de vedere demografic), dar cu pretenții mari. Chiar și așa fiind, cel mai mic, tot e divizat în două datorită diferențelor religioase și a îndeletnicirilor profesionale. Ca fapt divers, Appenzel Innerrhoden este ultimul canton din Elveția care a acordat drept de vot femeilor din comunitate în privința reglementărilor locale. Destul de tradițional, nu? Unde tradițional nu este de fiecare dată chiar bun.

52578905_10156436050114335_1902422726874759168_n52715490_10156436050149335_3575405942860152832_n52653303_10156436050184335_3416253000539176960_n52859414_10156436050234335_1932721419045568512_n52654497_10156436050269335_3241183038268243968_n52602695_10156436050344335_5497484304097214464_n52608660_10156436050454335_1787944071566721024_n52590326_10156436050544335_5254930248008466432_n

Mă credeți când spun că până și în Appenzell am întâlnit un grup de români? Efectiv peste tot pe unde am fost, fie colț de munte, cascadă, sătuc sau oraș mare nu a existat să nu auzim dulcele grai românesc. Bine, aici ne-am uitat puțin mai lung la grupul respectiv de români și am concluzionat că sigur sunt ceva bogătani. :)) Dar știți ce? Cred că și ei au zis la fel despre noi și s-ar putea să nu fim așa nici unii, nici alții! :))

52717066_10156436050684335_2967891425955414016_n52966839_10156436050724335_6067424986807664640_n52880698_10156436050774335_8194494539285659648_n53008513_10156436050809335_3859155126228877312_n52553539_10156436050859335_1068141482998759424_n52864482_10156436050574335_2906461097131245568_n52775051_10156436050609335_9111316735239127040_n52576451_10156436050649335_186362646767861760_n

Am condus în continuare, urcând în altitudine, până am dat de zăpadă. Unele poze sunt făcute din mers și veți putea vedea o bucățică din Weissabd, Inner-Rhoden, iar altele sunt făcute cu ocazia unui scurt popas făcut tot atunci acolo.52501592_10156436051024335_7318692588133810176_n52602042_10156436051274335_2266913648981049344_n52857230_10156436051354335_616033606011191296_n53100471_10156436051129335_6669379380784922624_n52464341_10156436051319335_2450910473143451648_n52001233_10156436051224335_3582377387746131968_n

52520468_10156436050899335_910673241599639552_n

Închei aici cu Elveția cu care m-am întâlnit, iată, întâiași dată, în 2018! A fost o plăcere desigur și sper mă reîntorc cândva. 🙂 Nu știu când și nu știu cum, dar da, verdele din pozele de mai sus merită revăzut cu siguranță! 🙂

Publicat în Places

Un revelion cu artificii pe malul lacului Bodensee

Publicat de de mpetcu

Nu știu cum s-a nimerit și ni s-a întâmplat, dar ca niciodată până acum, a venit Revelionul la noi și nu l-am căutat/organizat sau ne-am stresat noi pentru el. Desigur că ridicasem această problemă încă de la plecare oarecum, dar am zis cumva că vedem noi la fața locului ce facem și ce găsim.

Prin orașele de pe malul lacului văzute în zilele anterioare am observat unele anunțuri care spuneau ca artificiile vor fi totalmente interzise în seara de Revelion, interdicție naturală până la un punct, ne-am zis noi, mai ales că zonele centrale ale localităților fac parte din patrimoniul Unesco. Helmut însă, proprietarul casei în care ne-am cazat prin airbnb ne-am spus că e o măsură de siguranță luată pentru populație pentru că mereu aveau loc accidente și că era cam periculos de fapt. Tot el ne-a spus că suntem norocoși căci se organizeaza totuși artificii pe malul lacului nu foarte departe de unde eram noi cazați, fix în satul vecin, Langenargen pe numele lui, localitate în care am mai fost într-o seară să luăm masa la un restaurant italienesc, La Nuova Rosa.

Și pentru că v-am spus că Helmut și-a depășit atributele obișnuite de gazdă airbnb, ne-a ajutat și cu masa de revelion spunându-ne că el și soția lui vor comanda pentru cină de la același restaurant și ne-a întrebat dacă nu vrem și noi. Of course we did! Și uite așa, am avut cina de Revelion asigurată (eu am mers pe vită, Ovidiu pe preparat din rață), iar în prag de miezul nopții am mers cu mașina până în Largenargen să vedem artificiile. Puteam să mergem și pe jos căci era aproape, dar am ales varianta mai simplă.

49055071_10156323565629335_2690691719820738560_n

În largul lacului erau foarte multe vapoare cu mii de luminițe așezate în linie, iar de-a lungul pontonului se adunaseră sute de oameni, toți veniți acolo cu un arsenal de artificii la ei (atunci am înțeles de ce putea să fie periculos). La ora 12 fix vapoarele își stinseseră luminițele pentru a nu disturba luminile artificiilor și au început să claxoneze toate deodată. A fost copleșitor de frumos. 🙂

La un moment dat nu mai știam unde să ne uităm: la artificiile care veneau de la public, la cele lansate pe apă sau la cele venite de la un hotel care organizase o petrecere de Revelion și care se afla chiar acolo pe mal! Au fost cele mai sublime artificii pe care le-am văzut până acum ca durată și ca frumusețe!

49239298_10156323565809335_3937678561602699264_n49664337_10156323565924335_6416895802689454080_n49094897_10156323566024335_2396601642477682688_n

Am intrat în 2019 cu dreptul, în Largenargen, pe malul Bodensee, cu mâncare bună, cu artificii pe măsură și o cazare minunată.

…

Mi-a părut oarecum rău că nu am acordat mai multă atenție acestor două sătuce bavareze. În Eriskirch am fost cazați și a fost punctul nostru de pornire înspre atâtea și atâtea locuri, dar pe el nu putem spune că l-am văzut. Am remarcat fauna bogată a zonei, am văzut din mașină vulpi sau iepurași prin pădure, ba chiar atunci când am părăsit zona am văzut pe marginea drumului național un porc mistreț care fusese lovit de o mașină. Helmut era și el vânător pasionat.

În Largenargen am fost de două ori, seara la masă și de Revelion și nu am observat de fapt că era o localitate foarte cochetă și ofertantă, pozele găsite pe timp de zi acolo pe goole, mi-au adus această urmă de regret. Pe de altă parte, am văzut atât de multe locuri în această vacanță încât chiar nu puteam să le împăcăm pe toate și consider că am ieșit de fapt pe plus ca experiență. De fiecare dată, într-o călătorie, trebuie făcută o prioritizare a locurilor pe care vrem să le vedem, mai ales că fiecare dintre are doleanțele și dorințele lui. 🙂

Mi-ar plăcea să mai revin în zonă și să mai descopăr alte minuni pe lacul Bodensee sau, de ce nu, aș revedea fix aceleași locuri, dar pe timp de vară sau primăvară. 🙂