Verde de acasă: de la Lupeni până la Vidraru via Transfăgărășan (I)

Mă tot gândeam la o introducere pentru acest articol, dar nimic nu îmi părea potrivit pentru a spune despre cum e să fii turist acasă. Nu e prima oară când fac asta, am mai scris despre ‘acasă’, știți că îmi place să vizitez România și spun cu mâna pe inimă că mai am o grămadă de locuri de văzut pe aici și pe care de abia aștept să le descopăr. Nu o fi țara noastră cea mai cea, dar totuși Doamne, ce frumoasă-i România! Cum e apa și aerul din munți, cum sunt oamenii de la țară, cum e verdele de-acasă!…

45868974_10156217576369335_3398014812758736896_n

Jumătate din concediul de astă-vară l-am dedicat țării și ne-am făcut un traseu ad-hoc: singurul loc pe care știam sigur că îl vom vedea a fost Transfăgărășanul care era pe lista mea de multă vreme. Am văzut Transalpina cu doi ani în urmă, deci mai aveam o foarte mare curiozitate, acum că s-a îndeplinit dorința-mi de a vedea acest drum de poveste, aș vrea să văd și Transbucegi, poate la anul chiar!

45809667_10156217576439335_6555576585825550336_n

Nici nu am ajuns bine acasă din Grecia că a doua zi ne-am pornit din nou la drum. Prima oprire a fost în Valea Jiului, în Lupeni, orașul natal al lui Ovidiu unde am profitat de moment pentru a ne întâlni cu prietenii de acolo, nu a fost foarte lungă oprirea căci după o noapte de somn acolo Transfăgărășanul ne aștepta!

46084737_10156217576554335_2813637069929185280_n

Cum a fost pentru mine Transfăgărășanul? FENOMENAL! Sincer, eu chiar nu am văzut mizeria de care se plângea lumea pe net pe nicăieri, am văzut ceva lume, dar nu a fost totuși foarte aglomerat, din acest motiv am și ales o zi din săptămână pentru vizitarea lui și nu weekend-ul. Primul lucru care m-a impresionat a fost felul în care se vedea cascada Bâlea undeva foarte sus, noi fiind la poalele urcării, apoi drumul în sine (am prins și o întrunire a iubitorilor de mașini Mazda CX-5 și erau toate roșii, deci vă imaginați ce frumos contrasta cu verdele peisajului!), ca apoi să fiu de-a dreptul mesmerized de lac! Au lacurile astea de munte ceva al lor (da, știu, cristalinul) de te face să te pierzi definitiv în ele!

45863303_10156217576584335_1555742909590929408_n

45945773_10156217576664335_4406202233092308992_n

45878495_10156217576729335_4154630949000183808_n

45812743_10156217576809335_356612229803540480_n

45800810_10156217577154335_6288939398272647168_n

45767898_10156217576899335_7733820470285303808_n

45628939_10156217587354335_7361967420182888448_n

46071754_10156217577424335_4541413520171859968_n

După Transfăgărășan, ne-am oprit la barajul Vidraru unde un măr semeț crescut în josul barajului mi-a atras atenția: era plin de mere roșii, dar bine protejat căci nu putea ajungea nimeni la el acolo unde a ales să se înalțe.

45803835_10156217578429335_2152116504668143616_n

45960850_10156217578459335_1386078614633578496_n

Barajul Vidraru l-am mai văzut acum mulți ani, cred că aveam 16 ani pe atunci și, ca de fiecare dată, primul impact pe care îl au unele locuri asupra ta, rămân cele de referință!

Între timp hotărâsem ca următoarea noastră oprire pentru la noapte să fie Curtea de Argeș, am trecut pe lângă castelul Bran în drum spre Argeș, dar nu am oprit pentru că îl văzusem amândoi anterior, dar asta nu înseamnă că nu l-am pozat totuși de pe geamul mașinii: e frumos castelul și recomand vizitarea lui în cazul în care nu ați făcut-o deja. 🙂

45785120_10156217579329335_5142969938184503296_n

45882057_10156217579384335_127897099508383744_n

Continuarea în articolul următor.

Paradisul din Avrig, acasă la zâne și vara indiană din Sibiu

Într-una din călătoriile noastre prin țară de astă-toamnă, cu ocazia unei nunți, am ajuns în orășelul Avrig, județul Sibiu. Dacă despre orășel în sine, nu pot să vă spun prea multe din cauza timpului redus la dispoziție, vreau să împărtășesc câte ceva despre locul în care am fost cazați pentru că nu în fiecare zi un astfel de peisaj ni se arată în fața ochilor.

20171014_205445_zpsv3rkfidk

20171014_205333_zpsifupvtbf

La poalele munților Făgăraș ne-am sorbit cafeaua de dimineață, practic am băut această licoare fiind deja într-un paradis pe pământ. Afară era cald și soare, trandafirii încă înfloriți în curte, iar în fața privirilor noastre crestele munților, pline de promoroacă deja, se avântau înspre bolta cerească semețe. La Pensiunea Brândușa puteți să aveți parte de toate acestea și chiar mai mult. Din ce am văzut, acolo se organizează și tabere pentru copii, pe lângă faptul că e un centru de echitație, au cai și se pot lua lecții de călărie de către doritori. Am văzut nu puține persoane plimbându-se pe cărările din vecinătatea pensiunii pe aceste animale superbe!

20171014_205507_zps6jjchfs5

20171014_205354_zps7pwszlni

20171015_111133_zpsu3f3ftdt

20171015_095943_zpsfsqeibfx

20171015_121158_zpsgywbxuai

Profitând de vecinătate, în aceeași zi, ne-am pornit spre Porumbacu de Sus pentru a le vizita pe zâne acasă la ele. Castelul de Lut din Valea Zânelor e un loc de basm. Auzisem voci cum că e mai puțin decât ceea ce așteptau să vadă acolo. Pentru mine a fost invers și vă voi spune și de ce.

20171015_130419_zpsnhebhoud

20171015_130422_zpsuresc3if

Vorbim aici despre un mini complex turistic încă în construire care deja face bani din turism! Castelul în sine e absolut superb alcătuit, iar în spatele lui e o poieniță cu locuri unde poți servi mâncare și unde poți sta la un pahar de vorbă, în fundal auzindu-se clipocitul vesel al râului de munte care curge neliniștit la vale. Sincer, nu mă așteptam să fie organizat ceva de genul acesta acolo. Cel puțin, nu în acest moment. Afară era soare, locuri de parcare am găsit cu ușurință, flori peste tot, bună dispoziție iar camerele foto erau pregătite și ele. 🙂

20171015_134741_zpsslg3n6yf

20171015_133213_zpsufzlhsgn

20171015_132420_zpshaluqfdv

20171015_213930_zpsbuxclyb1

Evident că după toate acestea am oprit și în Sibiu! Era de neratat, deși de când sunt împreună cu Ovidiu, nu trece un an fără o vizită în acest oraș! :)) Diferența a făcut-o faptul că am ajuns pentru prima oară în acest oraș în afara sezonului de iarnă în 2017.

Lipsit de luminițele de Crăciun la vremea respectivă, centrul Sibiului mi-a părut cumva mai gol, mai dezbrăcat, mai lipsit de personalitate, deși evident că e la fel de frumos arhitectural vorbind!

Acum am simțit în Sibiu vara indiană (pentru cunoscătorii acestei sintagme): era mijlocul lui octombrie, temperaturile erau foarte ridicate, noi fiind cu toții în tricouri, culorile toamnei erau peste tot, iar în jurul nostru se simțea aerul de vacanță, deși nu era cazul. Am simțit la fel și când am fost cu doar câteva luni în urmă aici, în iunie, cel mai probabil atunci am fost influențată de faptul că prinsesem Street Food festival în Sibiu. Nu ne-am oprit zicându-ne că ne bucurăm de el în Timișoara. Ei bine, ce-i în mână nu ar fi fost minciuna, căci atunci când a fost în Timișoara, noi eram plecați din oraș! :))

20171015_204639_zpseaqyrmpa

20171015_203006_zpsbhjd9wf3

20171015_202928_zpsuo3la5zi

Sinceră să fiu, nu știu în câte unghiuri am tot surprins Sibiul ori de câte ori am fost în vizită și știu că pun poze cu același peisaj din ani diferiți sau anotimpuri diferite, dar parcă de fiecare dată când ajung acolo simt că e prima oară!

Ce fain ar fi de m-aș simți la fel de inspirată în Timișoara doar că fiind atât de mult prinși în ritmul cotidian, uităm să vedem și cu alți ochi locul în care ne ducem viața de zi cu zi! 🙂

20171015_153724_zps01oybfme

20171015_153255_zpspnwkkfmo

20171015_153329_zpsqgxkzrly

Parcă s-a mai încălzit puțin afară, nu? Scriind despre vara indiană din octombrie în decembrie, rememorez cu drag amintirile plăcute de peste an și mai sper ca iarna aceasta să fie una blândă cu noi și fără prea multe viroze, năsucuri înfundate și fervex aburind din căni! Iarnă cât mai caldă tuturor sau vacanță plăcută prin țări exotice pentru că, din ce am văzut pe social media, am surprinzător de multe cunoștințe în Thailanda luna această! 🙂 Ah, da, și sper că ați fost cuminți și că Moș Nicolae a venit la voi așa cum se cuvine!

20171015_202859_zpsyduepocy