Nu am mai scris de ceva vreme despre cărţile pe care le-am citit, ştiu asta, şi totuşi nu am stat chiar aşa degeaba. Am tot început cărţi, am tot încercat să găsesc ceva pe placul meu. Am acum mai mult de trei cărţi începute, una e încă rămasă de pe vremea postării infidelităţii mele. Două le-am citit: Life of Pi a fost prima carte terminată, iar acum vă pot povesti şi despre Motive pentru a zâmbi scrisă de Zig Ziglar.

Am terminat această carte cu câteva săptămâni bune, dar tot nu am găsit momentul prielnic de a scrie despre ea. Nevoia de a citi o astfel de carte de motivare m-a lovit undeva la sfârşitul lunii august când eram într-un fel de impas decizional. Profesional vorbind.

Am citit-o şi nu am simţit că a făcut o diferenţă. Şi totuşi ceva s-a schimbat pentru că îmi doresc în aceste momente să îmbrăţişez ideea de resemnare. Îmi doresc să mă resemnez cu ceea ce am acum şi să încetez să mă mai compar cu cei care au mai mult noroc decât mine. De asemenea, e important să conştientizez că ce am nu e chiar nimic (aşa cum tot consideram până acum!) şi că pot să mă concentrez foarte mult pe asta şi să fac o treabă exemplară. Oricum nu pot să spun că nu am făcut şi până aşa, dar întotdeauna e loc de mai bine, de îmbunătăţire pe toate planurile.

Cum spuneam, cartea în cauza nu m-a impresionat aşa cum mi se întâmplase anterior când am mai avut o perioadă în care căutam răspunsuri în cărţi de motivare. Atunci m-am simţit ajutată şi tot de pe atunci am rămas cu un fel de obicei: panoul personal de vizualizare. Ce înseamnă asta?

Înseamnă că pe nişte foi albe şi mari, din hârtie, îmi lipsesc imagini cu lucruri pe care mi le doresc. Un fel de colaj al dorinţelor în imagini. În prezent sunt la al treilea astfel de colaj. De obicei, îl lipesc într-un loc în care să îl pot vedea zilnic. Efectul vizualizării este unul foarte important. Creierul înregistrează acele imagini, motivează, iar acţiunile noastre de zi cu zi, într-un final, ne vor îndrepta paşii spre ceea ce dorim să realizăm. Bineînţeles, cu multă muncă, nu doar aşa, stând şi holbându-ne la nişte imagini în gol!

Aşa se face că atunci când mi-am alcătuit primul colaj, ţin minte că mi-am pus nişte imagini din Belgia. Nu voiam să vizitez Belgia, ţara era doar simbolică. Îmi doream doar să călătoresc şi să vizitez cât mai multe ţări străine. Câteva luni apoi, m-am trezit aplicând la o bursă europeană, iar prima mea opţiune fusese Belgia, iar a 4a Franţa. Am fost selectată şi am fost trimisă în Franţa. Poate părea o coincidenţă, dar eu în tot timpul aplicării pentru bursă, nici nu am realizat că imaginile respective erau tocmai din Belgia. Am observat lucrul acesta când mi-am dat jos panoul de pe perete la sfârşit de an. În aceeaşi măsură am avut lipite pe panou două imagini cu nişte femei care zâmbeau larg, iar anul acela a fost unul dintre cei mai frumoşi ani care mi-au fost daţi până acum: un an plin de râsete, zâmbete, ieşiri cu prietenii, integrat într-o gaşcă mare, călătorit în tot felul de locuri şi aşa mai departe.

De al doilea panou nu prea m-am ţinut, deşi l-am alcătuit în Franţa, dar în mare a avut efect, iar cel de-al treilea e cel de anul ăsta. Şi e 1 octombrie acum şi mă uit la el şi vă spun că toate imaginile respective în proporţie de 60% s-au materializat pe bune! In real life! 🙂 În anul acesta!

Ca să revin la ideea acestei postări, motivele pentru a zâmbi oferite de Zig Ziglar sunt multe şi variate.

Cartea conţine 102 povestioare cu tâlc, presărate din când în când şi cu câteva citate amuzante. E foarte uşor de citit, iar mesajele transmise sunt pozitive, optimiste şi realiste.

Îi puteam învăţa pe copii ceea ce ştim, dar ei vor copia ceea ce suntem.

Familiile, companiile şi vecinii ar trebui să se adune la un loc. Nu uitaţi, banana poate fi decojită doar când nu se mai află în mănunchi.

Omul care nu se dă bătut nu poate fi învins.

Dacă nu credeţi că toate zilele sunt frumoase încercaţi să pierdeţi una.

De cele mai multe ori găsim ceea ce căutăm.

Nu contează ceea ce ţi se întâmplă, ci felul în care răspunzi la ceea ce ţi se întâmplă!

Poţi să te concentrezi asupra a ceea ce ai sau să te plângi de ceea ce n-ai.

Un om cu o convingere valorează mai mult decât o sută de oameni care au numai un interes.

Un om mare îşi dovedeşte măreţia prin felul în care îi tratează pe cei mărunţi.

În viaţă, fiecare dintre noi influenţează prin vorbe şi prin fapte- în bine sau în rău- nenumăraţi alţi oameni. Asta înseamnă că fiecare dintre noi produce schimbări în vieţile altora.

Cu toţii putem învăţa şi beneficia de cunoştinţele şi talentele altora. Nu vă lăsaţi intimidaţi de cineva cu un curriculum vitae mai bun şi nu vă simţiţi superiori unei persoane care s-a bucurat de mai puţin succes decât voi. Învăţaţi de la amândoi.

Nimeni nu are atâţia prieteni încât să îşi permită să piardă unul!

„Nu voi permite nimănui să-mi micşoreze şi să-mi degradeze sufletul făcându-mă să-l urăsc!”

Dacă vrei să ai un prieten, trebuie să fii un prieten!

Ceea ce facem în timpul liber ne poate înălţa sau distruge. Ne poate aduce noroc sau ni-l poate spulbera.

Fiţi drăguţi cu oamenii, în special cu cei care vă servesc, şi ascultaţi ce au de spus.

Nimic nu-l poate încurca mai mult pe un bărbat decât să şofeze în spatele unei femei care conduce bine.

În spatele oricărui bărbat de succes se află o soacră uluită.

E o carte pe care o recomand pesimiştilor şi celor care se plâng mereu! În alte cuvinte, celor ca mine! :))

foto