Publicat în Places

Castele bavareze: Neuschwanstein și Hohenschwangau

Afară sunt lejer peste 30 de grade deși nici măcar nu e ora 12, după o săptămână de foc, iată că a mai urmat încă una la fel și va urma încă o alta mult mai fierbinte în acest sfârșit de august canicular.  Așa că, pentru că tot e sâmbătă și simt nevoia să mă relaxez și să mă răcoresc, mă gândeam ca fix astăzi să vă povestesc despre ce am făcut în data zilei de 31 decembrie 2018.

Știți deja dintr-un articol anterior că noul an ne prinsese la artificii pe malul lacului Bodensee, doar că pe timp de zi, ne-am dus să vedem castele de poveste așa cum doar în Germania puteam găsi!

Ne-am pornit din micuța localitate Eriskirch în care eram cazați spre satul Hohenschwangau destul de devreme pentru a acoperi distanța de 1h jumătate cu mașina astfel încât să avem suficient timp să vizităm ambele castele! Când ajungem acolo, surpriză, castelul Neuschwanstein, cel care a stat la baza inspirației castelului din emblema Disney era închis în ziua respectivă, deci nu se putea vizita. Ce-i drept, am fi putut urca până la el pe jos sau am fi putut lua una din căruțele trase de cai până acolo, dar am renunțat la idee și l-am fotografiat de la distanță (e la aproximativ 30 de minute distanță de sat, în urcare), iar restul timpului am decis să îl dedicăm castelului Hohenschwangau care era la 10 minute depărtare și deci mai ușor accesibil, plus că era deschis vizitatorilor!

69086917_10156825878469335_2541488550277283840_n

Spre rușinea-mi, eu una nu știam nimic despre Hohenschwangau, adică nici măcar nu știam de existența unui alt castel atât de aproape de renumitul Neuschwanstein, le-am văzut pentru prima oară pe amândouă cu doar câteva zile înainte când am parcurs traseul Innsbruck- Eriskirch și ne-am ținut de planul de a ne reîntoarce pentru a le vedea pe îndelete. Probabil că am fi fost mai norocoși dacă alegeam o altă zi și le-am fi putut vizita în interior pe amândouă, dar nici Hohenschwangau nu a fost deloc mai prejos, iar interioarele lui (nu am avut voie să facem poze) au fost superbe! Mie mi-a plăcut mai mult ce am văzut aici din punct de vedere al mobilierului și decorațiunilor decât în Viena, la Schönbrunn, poate datorită faptului că totul avea un iz mai personal și mai primitor. Mi-a rămas și acum în minte un candelabru absolut superb plin de lebede făcut din argint masiv expus într-una din camere!

69249268_10156825886129335_4656061590464888832_n

Castelul Neuschwanstein a fost construit de Ludovic al II-lea și a fost gândit ca un refugiu personal al regelui. După moartea acestuia a fost deschis publicului larg, iar în prezent este una dintre cele mai apreciate destinații turistice din Germania: se aproximează că din 1886 și până în prezent peste 60 de milioane de turiști i-au trecut pragul. Ca fapt divers, de notat e faptul că Ludovic al II-lea a petrecut între zidurile acestui castel doar 172 zile și că la moartea sa acest castel care l-a adus în pragul insolvenței datorită costurilor nu era finalizat.

În schimb, în castelul Hohenschwangau, construit la ordinul tatălui său, regele Maximilian al II-lea al Bavariei, Ludovic a copilărit! Acest castel era reședința oficială de vară și de vânătoare a familiei regale. În 1905 castelul a fost electrificat și îmbogățit cu un ascensor electric!

68795042_10156825886134335_6368906951975239680_n69804920_10156825886154335_2245905576661876736_n

69003117_10156825886164335_412121783001415680_n
Poză făcută din interiorul buticului pus la dispoziție turiștilor amatori de suvenire. Nu am făcut deloc poze înăuntrul castelului atunci când l-am vizitat pentru că noi iubim și respectăm regulile! Asta nu înseamnă că în grupul nostru de vizită nu au fost și câțiva rebeli care au făcut poze pe șuștache, deși eram acompaniați de ghid. Culmea, nu erau români, erau nemți! 😦 Cred că atunci când ni se spune să nu facem poze într-un loc stă la bază un motiv bine întemeiat, iar noi de fiecare dată respectăm această cerință. Mi-aș dori să gândească mai mulți așa, precum mi-aș dori ca lumea să conștientizeze că este foarte importantă conservarea anumitor locuri și/sau obiecte precum picturile. Și generațiile următoare merită să vadă ce vedem noi astăzi, nu credeți asta?!

69087696_10156825886234335_1626130577394499584_n

Cum m-am tot uitat peste pozele mele cu aceste două castele, mă gândeam că ar fi nemaipomenit un traseu de vacanță care să aibă drept subiect principal ideea de castel și palat. Acum ce-i drept, ar fi mai la îndemână o zonă foarte ofertantă cum e Valea Loarei, țări precum Germania, Austria sau Cehia, dar dacă stau bine să analizez ce ne oferă România, am putea încropi unul și pe plaiurile noastre începând cu Săvârșin și Corvinilor, Castelul de Lut de la Valea Zânelor, continuând apoi cu Bran, Peleș, Cantacuzino și Mogoșoaia. Hmmm…o să pun bine la păstrat ideea asta căci nu se știe niciodată! 🙂

 

Publicat în Places

În 2019 ne-am reîntors în Lefkada!

Mi-a luat ceva să mă îmi găsesc o poziție confortabilă pentru a mă pune, în liniște, să aștern câteva gânduri despre vacanța noastră la mare de anul acesta, de altfel am rămas în urmă rău de tot și cu vacanța de astă-iarnă, dar să știți că nu am renunțat la ea și într-o bună zi voi finaliza întreaga istorisire.

Până una alta, haideți să începem povestea asta cu o poză:

66095663_10156721759029335_4974971441997938688_n

Concediul de vară l-am avut în primele două săptămâni din iulie, e prima oară când am optat pentru o asemenea perioadă, dar motivele noastre au fost bine întemeiate: motivul principal a fost acela de ‘baby on board’ cum îmi place mie să glumesc, deși e încă în burtică, și de faptul că eram încă în al doilea trimestru al sarcinii atunci. În acel punct sarcina era ok și cum am zis că ce e în mână nu e minciună, mai bine să mergem în concediu la aproape 6 luni decât să riscăm și să amânăm pentru trimestrul trei când, poate, lucrurile se vor schimba în rău. Între timp, am intrat și în trimestrul trei, mă simt bine, doar că sunt din ce în ce mai grea…la propriu!

Ne-am asumat un traseu cu mașina până-n Lefkada, dar evident cu clasica oprire pe timp de noapte pe teritoriul Macedoniei: bazându-ne pe experiența anului trecut, am ales din nou Gevgelija, datorită proximității cu granița grecească, lucru important la ‘furat’ startul a doua zi dimineața când am ajuns la destinația finală la timp chiar și pentru a face o primă intrare în mare pe plaja din Nydri.

Un alt risc pe care ni l-am asumat la început de iulie în Grecia a fost vremea. Știam că putem prinde fie furtuni violente, fie caniculă, dar cum suntem adulți, destul de cerebrali aș adăuga eu, am fi reușit să ne descurcăm chiar și așa și să ne bucurăm de vacanță oricum. În plus, de data aceasta știam exact unde mergem și așteptările erau foarte realiste. De fapt, noi niciodată nu avem așteptări mari și mereu reușim să vedem frumosul în orice loc am ajunge!

65514689_10156707681224335_8580390736581623808_n
o parte din Porto Katsiki de pe stânci

Așa se face că am prins cod galben de caniculă pe parcursul întregii noastre vacanțe, dar ne-am descurcat de minune apelând la metoda locuitorilor autentici de la Mediterană, o binemeritată siestă după-amiaza! Eu oricum dorm foarte mult de când sunt gravidă, deci pentru mine situația a fost de-a dreptul nemaipomenită. Au fost totuși și zile când poate nu am dormit, dar am făcut turul insulei din mașină, cu aerul condiționat pornit. Aerul condiționat, cel mai bun prieten al meu în sarcină! :))

De ce din nou Lefkada?

  1. pentru că am vrut să optăm pentru un traseu pe care îl știam deja (baby on board, remember?) și pentru o zonă pe care o cunoaștem bine, astfel putând cu ușurință să eliminăm elemente surpriză sau eventuale neplăceri.
  2. deși mie personal nu îmi prea place să repet destinațiile în care am fost (cu excepția Franței, unde cu mare drag aș călca fix in locurile în care am mai fost până acum dacă aș avea ocazia), Ovidiu și-a dorit foarte mult să revadă această insulă pentru că are și o semnificație emoțională pentru noi: a fost primul nostru concediu de când formăm un cuplu. Atunci am fost singuri, de data asta ne-au însoțit sora și cumnatul meu.
  3. pentru însoțitorii noștri a fost prima oară în Grecia, deci în ce loc mai frumos decât Lefkada i-am fi putut duce? Plus bonus, puteam face pe ghidul aici! 😀
  4. de fapt, cel mai de la sine înțeles motiv, pur și simplu LEFKADA! Munte și mare, peisaje spectaculoase, apă curată, albastru cât cuprinde, localnici amabili și lista poate continua forever and even more!

Cum am găsit insula la 4 ani distanță?

Sincer, mult mai bine! La partea de infrastructură am observat schimbări notabile, de data aceasta nu m-am mai hiperventilat când ne-am cocoțat cu mașina pe drumurile înguste din vârf de munte, marcajele erau bine delimitate, unele străzi fuseseră lărgite, ba chiar se găsesc acum mai multe locuri de parcare și per ansamblu totul mi s-a părut mai curat.

Un alt aspect care ne-a plăcut foarte mult ține de faptul că am găsit insula mai puțin aglomerată ca acum 4 ani. Era clar de ce, totuși eram în iulie, iar în 2015 am fost în primele 2 săptămâni din septembrie când efectiv ne salutam cu românii veniți în Lefkada în același timp cu noi cu bună ziua ca la mine acasă, pe uliță!

65808572_10156711837519335_7948975001552551936_n

Nici măcar acum la a doua vacanță în Lefkada, nu am reușit să bifăm toate plajele puse la dispoziție de natură turiștilor. Am descoperit câteva noi, dar nu foarte multe. Am petrecut o zi pe plajă în Vasiliki, ne-am oprit de câteva ori pe plaja din Nydri (o plajă descoperită acum datorită faptului că eram cazați în Nydri și era foarte la îndemână).  Ne-am reîntors la o plajă, Pasa Beach, de care am prins drag la primul nostru popas în Lefkada, una nu foarte populară și umbroasă, dar care acum a fost puțin mai aglomerată decât atunci când apelasem noi la ea (proximitatea hotelului nostru din Perigiali din 2015 ne-a făcut să o descoperim) și, of course, ne-am reîntors la Agios Nikitas și la Porto Katsiki.

Pe motiv de burtă, la Porto Katsiki, eu nu am coborât scările, am admirat plaja de sus de pe stânci în timp ce m-am oprit la un fresh de fructe la una din terasele de acolo, dar țin să menționez că și aici au avut loc nenumărate îmbunătățiri logistice. Ca urmare a cutremurului din noiembrie 2015 care a afectat serios Porto Katsiki și Egremni distrugând din plajă și stânci, plus scările pe care se cobora până la ele, acum accesul spre plaja Porto Katsiki e mai lejer. Scările au fost refăcute, sunt mai puține, cimentate și mult mai stabile. La Egremni nu am ajuns, doar am pozat plaja din vârf de stâncă, dar la Agios Nikitas ne-am dus de două ori! E absolut fenomenală plaja, are tot ce vrei! Apă curată, de o culoare absolut fenomenală, plin de taverne și e lipsită de fițe. De altfel toata Lefkada am văzut-o așa, lipsită de ifose, puteai să îți întinzi prosopul propriu și personal oriunde. Doar în Vasiliki am apelat la șezlong într-un loc amenajat și nu ne-a costat decât ‘obligația’ de a comanda ceva de la bar pentru că stăm acolo, ceea ce, să fim serioși, noi oricum am fi făcut-o…o apă, un suc, o cafea grecească…

65623058_10156708099204335_1534170753446969344_n
Plaja Egremi, tot de pe stânci

Am repetat experiența de a vizita și lua masa în satul pescăresc, Sivota, de data aceasta, la o altă terasă și am rămas plăcut impresionați să revedem că personalul unor restaurante de acolo era același, români care lucrează în sezon de ani de zile aici.

Un lucru nou pe care l-am făcut tura aceasta a fost faptul că ne-am aventurat cu mașina până sus de tot la farul din vârful insulei, ba chiar am ajuns și la un sit arheologic, neamenajat și închis din păcate.

Dacă mergeți în Lefkada pentru a câștiga cât mai mult timp și pentru a vedea cât mai multe, vă recomand să faceți asta cu mașina sau eventual să închiriați una. Există și mijloace de transport din comun, din păcate nu vă pot da foarte multe informații despre asta căci nu am apelat niciodată la ele, dar insula oferă nenumărate plaje superbe care nu sunt chiar apropiate unele de celelalte, ca să nu mai spun că la jumătate dintre ele accesul este foarte greoi pe jos. Am auzit niște români plângându-se că nu le place acolo că plajele nu sunt tocmai la îndemnă sau că sunt cu pietriș. Dacă ar fi făcut nițel research înainte să vină în Lefkada, ar fi știut la ce să se aștepte. Da, majoritatea plajelor sunt cu pietricele, dar tocmai faptul că pe jos sunt pietricele face ca apa să fie atât de curată și de cristalină. Ca să nu mai spun că există papuci speciali pentru așa ceva care costă în jur de 40-50 ron perechea. Există totuși și opțiuni, plaja din Vasiliki era cu nisip și e perfectă pentru copii!

65749079_10156714714944335_8021145626244808704_n
sus și jos, fabuloasa plajă Agios Nikitas

66459535_10156714715039335_5550000677406638080_n

Cât despre felul în care puteți găsi plajele, paleta e atât de largă încât acoperă cu ușurință toate doleanțele, există plajă în Nydri, unde accesul e foarte facil, Pasa Beach e aproape de Perigiali (aproximativ 2 km de Nydri, din nou, cu acces facil de la stradă), plus că sunt multe alte plaje ale unor hoteluri, tot de la stradă. Ce-i drept, plajele cele mai spectaculoase, gen Egremni sau Porto Katsiki cer un efort, de asta spun, ca să vă bucurați de insulă în deplinătatea ei nu strică să aveți la îndemână o mașină. Dar chiar și așa, există ambarcațiuni care se deplasează zilnic spre plajele la care se ajunge mai greu: de exemplu, pe plaja Milos se ajungea contra cost cu bărcuțe luate de pe plaja Agios Nikitas.

66014117_10156719220739335_2580209200869146624_n
Pasa Beach

La capitolul activități în Lefkada, recomandăm popasuri prin sătucurile lor din vârf de munte, noi am repetat experiența opririi în Exanthia, doar pentru peisaj, nemaioprindu-ne la celebrul restaurant cu terasă înspre apus, Rachi (deși și o masă pe terasa suspendată a acelui restaurant este o experiență în sine). De asemenea, vă puteți plimba în fiecare seară prin Nydri de-a lungul portului, unde veți găsi o pleiadă de terase și restaurante care mai de care, iar pe timp de zi puteți face o mică excursie pentru a vedea cascada din Nydri. Ca fapt divers, ruta pe jos până la cascadă mi s-a părut mai scurtă ca lungime și mai ușor de parcurs ca acum 4 ani deși condiția mea fizică este negreșit mult mai proastă acum decât atunci. Dacă o gravidă în 6 luni a făcut asta, puteți și voi! Traseul a fost uscat și mai puțin aglomerat. Data trecută fusese destul de alunecos pentru că a plouat.

66653023_10156717000314335_8092050657218920448_n

Ah, da, și să nu uit, există croaziere de tot felul pentru a vedea insulele din apropierea Lefkadei, am zis pas de data aceasta, dar doar pentru că mi s-a părut foarte obositor acum 4 ani când am petrecut o zi întreagă pe vapor, iar acum în niciun caz nu m-aș fi simțit fizic în stare mai ales pe cod galben de caniculă! Din ce am văzut zilnic, vasele respective oricum nu duceau lipsă de turiști, erau full în fiecare zi chiar și pe căldura specifică lunii iulie!

69241327_10156811049984335_4018422739881689088_n
Di Paris, o terasă unde găsiți înghețată, clătite, waffe, limonadă și alte minuni care merită fiecare bănuț!

 

La plecarea din Grecia, în drumul spre casă, am făcut oprirea pe timp de noapte în Macedonia, în Skopje, bazându-ne (din nou) pe experiența plăcută de anul trecut. De data aceasta am văzut nițel mai pe îndelete orașul căci am ajuns mai repede, am apucat să vizităm și centrul vechi al orașului pe lumină (l-am ratat anul trecut), am remarcat mai mulți cerșetori și traficul specific balcanic, fără de reguli. Mi-a amintit de România anilor 90, dar nu-i bai, vor intra în curând în Uniunea Europeană și se vor mai limpezi apele și la ei. Dar, până una alta, turistic vorbind, Macedonia e o idee bună acum din punct de vedere al costurilor, totul e extrem de ieftin, cazarea într-un hotel de 4 stele nu se prea simte la buzunar. Când vor deveni țară a Uniunii prevăd o schimbare a lucrurilor.

Nu voi mai scrie un alt articol despre Skopje pentru că am rămas la aceleași păreri expuse în articolul de anul trecut. E impresionant cum un oraș ca un amalgam poate să fascineze atât de mult, chiar dacă susțin în continuare că e destul de mult kitsch prin el. Mai jos, doar o poză cu mine făcută în mod simbolic la Monumentul Mamei pe partea în care era ilustrată femeia însărcinată. 🙂

69264363_10156811051049335_4154873039126790144_n

Nu știu ce vacanțe vom mai avea de acum încolo sau cum vor fi ele și, mai ales când, având în vedere că vom crește numeric și lucrurile se vor complica nițel, însă de abia aștept o prima vacanță la mare cu copilul meu!

p.s. Atât din Nydri, de la vila în care ne-am cazat, cât și din hotelul din Gevgelija ne-am întors acasă cu mici cadouri din partea proprietarilor. Știu că e un gest mărunt, dar face diferența oarecum, amabilitatea oamenilor chiar a fost fenomenală. Așa se face că am primit un borcănaș cu miere din Grecia și 2 borcane de mărimi normale din Macedonia, unul cu un fel de zacuscă și altul cu dulceață de smochine! Bine, și noi suntem niște turiști drăguți, mereu facem curat în urma noastră și avem grijă să nu deranjăm pe nimeni! Știu, așa e și normal, dar normal nu înseamna, din păcate, norma…