Din Veneția până-n Murano nu e greu de ajuns. Sunt doar două stații de vaporetto. Diferența o va face prețul în schimb: dus-întors pentru o persoană vei ajunge la 15 euro. La prețul acesta în sudul Italiei ai fi acoperit o distanță destul de lungă, însă aici altfel stau lucrurile căci prețurile de pornire iau în considerare faptul că te afli într-unul dintre cele mai titrate orașe ale lumii din punct de vedere turistic.
Veneția este o destinație nu tocmai ieftină, însă noi am reușit cumva să stricăm mai mulți bani în Murano decât în orașul gondolelor pentru că ne-am dovedit a fi niște mici amatori de …sticlă! Vorbesc despre sticla de Murano, nu despre cea cu alcool!…
Am văzut artiști-sticlari în chiar procesul muncii. Am luat la pas străduțele pentru a urmări vitrinele superbe, pline de opere de artă din sticlă mai mici sau mai mari, mai ieftine sau mai scumpe. Nu cred că a existat obiect care să nu ne placă, care să nu ne impresioneze în vreun fel sau pe care să nu ne fi dorit să-l cumpărăm drept cadou pentru cineva! Noroc că eram limitați de bagaj și nu ne-am făcut de cap. De altfel, sincer, nici nu aș fi aruncat cu sutele de euro pe vreun obiect din Murano decât dacă mi l-aș fi permis în adevăratul sens al cuvântului și dacă aș fi avut o casă mare, mare și frumoasă în care să pot să-l pun în valoare. Dar cum nu sunt nici în primul punct și nici în al doilea, ne-am bucurat de window shopping, iar după prânz, ne-am dus la Muzeul Sticlei unde am dat bani doar pe intrare: 10 euro de persoană.
Prânzul a fost sățios, nu a fost nici wow, nici nu am avut nimic de criticat. Am mâncat pe terasă la un restaurant central optând pentru meniul turistic pentru 2 persoane și câte două pahare de vin. Nota de plată: aprox. 50 de euro dintre care 12% era taxa de serviciu.
Am avut parte de o vreme plăcută ceea ce ne-a bucurat nespus pentru că se preconizaseră ploi pentru ziua respectivă. Când ne-am întors în Veneția și ne-am oprit într-o cafenea începuse și ploaia care avea să ne urmărească toată ziua sâmbătă…
Mirela's Mood 